Marea Unire
Ferdinand
“ În imaginarul național românesc,….Ferdinand a devenit purtătorul și simbolul înfăptuirilor istorice. A fost regele războiului de întregire a neamului, regele jertfei și victoriei românești, întemeietorul României Mari, cel care a înfăptuit împroprietărirea țăranilor și a impus votul universal.”
Prin ordonanta regala din 14 martie 1889, printul Ferdinand primeste drept de vot si loc in Senat…..
….la cuvantul de salut al presedintelui, printul raspunde:
Domnule presedinte,
Domnilor senatori si colegi,
Adanc miscat de cuvintele magulitoare ale onor. nostru presidinte si a calduroasei dv, primiri sunt fericit a veni astazi, spre a lua loc in aceasta inalta adunare, cum prevede art.76 din constitutie. Inteleg pe deplin insemnatatea acestei dispozitiuni a legii noastre fundamentale.
Regimul monarhic reprezentativ, negresit cea mai buna forma de guvern, caci el da poporului toate garantiile, dar cere totusi de la Suveranul care voieste sa-l aplice, cu sinceritate, o mare incercare si o constinta desavarsita a intocmirilor si oamenilor tarii. Acesta este cuvantul pentru care constitutia noastra, proclamand pe mostenitorul coroanei senator de drept, la varsta de 18 ani, a voit ca viitorul Suveran sa se deprinda din vreme cu manuirea treburilor statului si a nu lucra si grai decat dupa interesele nationale si simtimintele romanesti.
Voi urmari, dar, cu cea mai vie luare aminte, lucrarile d-voastra si voi cauta sa studiez in toate amanuntele sale mecanismul politic al scumpei noastre tari, unindu-ma, din suflet, cu frumoasa menire data Senatului, de 23 ani incoace…….
….voi incuviinta si voi sprijini numai ce este potrivit, pe deplin, cu simtimintele poporului.
Voi contopi astfel existenta tarii cu a mea; in mine veti gasi un coleg….mandru de a conlucra la tot ce va da tarie si stralucire patriei noastre neatarnate.
Aceasta a fost pururea si dorinta, Regelui nostru, iubitul meu unchiu, pe ale carui glorioase urme ma voi sili sa pasesc.
………rog pronia cereasca, care a ocrotit Romania in toate imprejurarile, sa ma asculte si sa ma sustie, asa incat sa pot raspunde pe deplin asteptarilor Regelui si ale iubitului sau popor.”
Principele Ferdinand depune juramant Ca Rege al Romaniei
…………Sunt sigur ca, insufletit de acelas inalt patriotism, romanii vor sti, si in viitor, sa dea tronului si tarii unirea in cugetare si in actiune, care este singura chezasie a unei sanatoase propasiri nationale.
Domnii Mei, doresc intradevar sa va aud parerea, dar eu am obtinut deja o mare victorie: m-am invins pe mine insumi.
Consiliu de coroana 27 August 1916 M.S. Regele Ferdinand
“Prin pozitia dictata de dura necesitate politica, regele si-a atras multa dusmanie. Nu a exzistat jignire cu care sa nu se fi pacatuit fata de acest bland “martir al datoriei”, fata de acest om sincer”
Eugen Wolbe
Catre Plenipotentiarul francez Robert de Flers:
“De cand am venit pe tronul Romaniei, gandul la rolul pe care tara il are de jucat in marele conflict actual mi-a ocupat fiecare minut al vietii mele. De la inceput mi-am pus urmatoarele probleme de constiinta: Sa exclud complet persoana mea? Categoric da. Trebuie sa tin seama de originea mea, de familia mea ? Nu. Numai Romania i-mi sta in fata ochilor. Eu nu gandesc altfel de cum gandeste aceasta tara. Numai pentru Romania vreau sa muncesc. “
Cuvantare adresata trupelor in Februarie 1917
“Cum as putea sa ma plang de clipa in care sunt gata sa fac inca o data tot ceea ce am facut, daca ar fi necesar. …….Din adancul nefericirii noastre trebuie sa ne ridicam ca un examplu de energie. Nu este de demnintatea noastra sa ne consumam timpul facandu-ne neincetat ganduri in legatura cu nefericirea, ca sa gasim in acesta motiv de spaima sau de disperare. Privirile noastre trebuie sa fie indreptate spre viitor. Constiinta noastra trebuie sa ramana curata. Inainte de toate trebuie insa sa ne calim barbateste vointa.”
April 1917 M.S.Regele Ferdinand
Daca asi fi pus inca o data sa aleg, as actiona din nou exact cum am facut. Desigur, drumul pe care am pasit m-a indepartat de tot ceea ce inainte mi-a fost drag ; de familia mea, de prieteni, de preocuparile mele, de copilaria mea. Nu poti sa uiti locul unde te-ai nascut. Mi-am iubit familia foarte mult.Ea a fost dura si nedreapta fata de mine, dar sunt convins ca oricare dintre ai mei ar fi actionat in locul meu exact ca mine! Ce ciudata este viata : un mare numar de ofiteri, care au luptat impotriva trupelor mele, mi-au fost prieteni, camarazi de regiment. Il cunosc foarte bine pe Mackensen care locuieste acum in palatul meu de la Bucuresti. La fel pe Falkenhayn.
“Germania mai presus de orice”, spun germanii. Eu insa spun : “ Datoria mea mai presus de orice.”
Pe zidurile Craiovei, germanii au afisat un apel in care declara ca ei lupta impotriva mea si nu ipotriva Romaniei – ce eroare !! Ei ar trebuii sa priceapa ca poporul meu si cu mine formam o unitate, ca noi toti aducem impreuna jertfele noastre si ca germanii insisi sunt cei care au creat unitatea indisolubila dintre popor si rege.
Cuvantarea regelui Ferdinand in fata parlamentului de la Iasi Iarna lui 1917
De cinci luni de zile suntem in razboi, si nici o clipa nu am regretat, nici o clipa nu am incercat sentimentul ca m-am inselat in legatura cu soarta tarii.
Cand m-am urcat pe tron, un singur gand mi-a dominat existenta clipa de clipa : acela cu privire la rolul ce-i va reveni Romaniei in marele conflict ! Aici este marea sarcina pe care trebuia s-o indeplinesc. Ce lupta interioara a insemnat aceasta ! De la inceput, norma mea de constiinta a fost aceea de a face abstractie de mine insumi, de a nu lua in seama nici originea, nici familia mea ;de a nu vedea decat Romania, de a nu ma gandi decat la ea, de a nu trai decat pentru ea. Nu pentru tine insuti domnesti asupra unui popor, ci pentru popor. Aceasta este sarcina cea mai nobila a unui rege.
Mi-am dat osteneala sa fiu credincios. Cand, dupa multa reflectie, am ajuns treptat la convingerea ca locul Romaniei este alaturi de Antanta, ca interesul Romaniei – nu cel trecator, ci cel durabil, istoric – cere ca ea sa fie de partea Frantei, Italiei si Angliei, ca Romania, daca ar rata aeasta misiune, ar deveni ceea ce a fost : vasal al unei alte tari ; si ca tot ceea ce constituie onoare si maretia unei tari – unitatea nationala, libertatea de actiune, independenta – s-ar duce pe rapa : atunci am simtit ca ma cuprinde o mare liniste interioara, caci am vazut clar drumul pe care trebuia sa merg. In acelasi timp insa m-a invadat o tristete profunda caci le-am vazut pe cele de care acest drum avea sa ma desparta pentru todeauna : familia mea, vechii mei prieteni, ceea ce i-mi fusese drag in tinerete. In mine s-a incins lupta intre constiinta si inima. Constiinta a invins. Am speranta pe care nimic n-o poate diminua ca-l voi invinge pe Mackensen, caci am reusit sa inving in mine un Hohenzollern!
La inceputul lui noiembrie 1918 s-au intrunit la Cernauti reprezentantii romanilor din Bucovina, si pe baza suveranitatii lor nationale, s-au declarat “adunare nationala constitutiva a acestei provinci romanesti”.
Adunarea a hotarat unirea intregii Bucovine cu celelalte provincii romanesti intr-un stat national independent. Din mijlocul ei s-a ales un consiliu national din 48 de membri competent sa reprezinte, prin imputernicitii sai, Bucovina la Conferinta de pace de la Paris. Adunarea a post prezidata de catre Iancu Cavaler de de Flondor. In aceiasi zi in “casa germana”, au tinut si nemtii din Bucovina o adunare a Oamenilor de incredere. Hotarare : alipirea la viitorul stat romanesc Bucovina si intrarea acestui stat in componenta Transilvaniei”
“ Acum in 1919, consiliul provincial al Basarabiei (reprezentanta legitima a provinciei care, dupa izbucnirea revolutiei ruse din noiembrie, s-a constituit in “Republica populara moldoveneasca) s-a prevalat de aceste drepturi. Fara pierdere de timp, dupa doua zile de consfatuire cu 86 de voturi pentru si 3 rusesti contra (la 36 de abtineri) , acesta ratifica unirea Basarabiei cu Romania.
=
„Astazi, cand in fata noastra se afla realizat maretul edificiu al unitatii nationale – edificiu pe care l-a inceput Mihai Viteazul -, eu imi dau tributul de recunostinta tuturor celor care, pretutindeni unde se aud cuvinte romanesti, si au pus in serviciul idealului national sufletul lor si forta lor”.
M.S.R.Ferdinand dupa semnarea
“hotararilor de la Alba Iulia”
….”sa nu se permita, de exemplu, imbucatatirea marii proprietati funciare pentru a o imparti te miri cui, ci sa i se dea taranului destoinic si harnic, cunoscator si iubitor al mescerei sale, posibilitatea de a-si extinde proprietatea pentru ca sa se formeze o clasa mijlocie taraneasca. Ca in tarile nordice, asa urma sa se dezvolte si in tara lui o clasa mijlocie ambitioasa, inteligenta, pe care o considera absolut necesara pentru binele si fericirea Romaniei……………………La 22 decembrie 1918, Ferdinand a emis o ordonanta prin care a anuntat introducerea sufragiului universal, precum si impartirea catre tarani a 300.000 de hectare din pamanturile statului si ale coroanei si doua milioane de hectare din proprietatea privata. Statul preluind sarcina de cumparare a proprietatilor particulare, plateste 1500 de franci pe hectar in bonuri de tezaur sau numerar. Statul parceleaza pamanturile astfel dobandite si le vinde taranilor. Acestia achita pretul de cumparare sub forma de impozite funciare.”
Ferdinand I intemeietorul Romaniei Mari.
Eugen Wolbe
“ Cu ocazia pacii de la Bucuresti, care regleaza situatia tarii sale, Regele Romaniei va reusi o manevra politica fara precedent in istorie si care-l arata ca un om de stat a carui viclenie – sau cinism – depaseste iezuitismul diplomatiei austriece.”…..
“ Cand Marghiloman a semnat tratatul de la Bucuresti, cand tratatul va fi validat printr-o majoritate parlamentara usor de convocat, deoarece numai minoritatea germanofila a acceptat sa participe la sedinte, Regele nu il va ratifica. Intr-o monarhie parlamentara un acord diplomatic are valoare juridica numai in momentul in care este sanctionat de Rege.
O simpla semnatura. Un fleac ! Ferdinand nu-l va semna niciodata. Toate pretextele sint bune : Regele este bolnav, Regele este obosit, Regele isi inspecteaza regimentele, Regele isi consoleaza sotia, Regele se joaca cu copiii sai…Pe scurt Ferdinand va intarzia lucrurile atat de mult, incat in ziua in care Romania va intra din nou in razboi si apoi va fi eliberata, tratatul de la Bucuresti nu va avea nici o semnatura regala….
Absenta sanctiunii regale poate parea nesemnificativa, dar i se va vedea importanta in momentul Conferintei de Pace, cand se va stabili daca Romania poate sa-si revendice rangul si prerogativele de “natiune aliata a Antantei”.
Missy Regina Romaniei
“ Mandri de a aclama pe Majestades Voastra ca eliberatorul si mantuitorul tuturor suferintelor noastre, cerem protectie la umbra ceptrului Majestatii Voastre. Reinodand firul rupt timp de un secol si jumatate speram sa vedem renascand gloria domniei lui Stefan cel Mare.”
(Presedintele Congresului Bucovinean Flondor 28 Noiembrie 1918)
REGELE FERDINAND
Omul potrivit la momentul potrivit.
Astfel, personalitatea sa, inconjurata stralucitor
De nimbul unui martir al datoriei, va dainui in
memoria poporului roman si va actiona in sens
etico-educativ, ca un simbol si imbold pentru
generatiile viitoare.
Profesor universitar dr.ION LUPAS,
Membru al Academiei Regale
Maria Regina Romaniei
“Omeneste vazute lucrurile, pe tron nu exista decat o fericire : aceia de a munci.”
M.S.Regina Maria
” In fiecare dimineata, Regina, in uniforma de infirmiera, insotita de o doamna de onoare si de un grup de brancardieri voluntari, se ducea la gara pentru a-i primi pe raniti. Uneori, cand se deschidea usa unui vagon se constata ca nimeni nu mai misca.
Soldatii raniti sau refugiatii bolnavi au murit de frig. Regina si femeile cele mai elegante ale societatii romanesti infrunta moartea si, ceea ce este fara indoiala cel mai greu, depasesc oboseala unei zile, nu de opt ore, ci a unei zile care se intinde pana noaptea tarziu cu saisprezece, saptesprezece sau optasprezece ore de munca, pe cat de respingatoare, pe atat de periculoasa, in mijlocul exhalarilor infecte ale cangrenelor. Cand este vorba de regina Maria, nu ne referim la curaj. Curajul presupune teama si energia de a o invinge. Sentiment necunoscut pentru o suverana a carei indrazneala aduce a invulnerabilitate”.
MISSY Regina Romaniei GUY GAUTHIER
“Tanara printesa mostenitoare este incantata de noua ei patrie: De la un capat la celalalt al Romaniei gasesti frumusete, frumusete a sesului si a muntelui, frumusete a padurii si a raului, frumusete a perspectivelor vaste si a minunatului apus de sobre, frumusete a culorii si a liniei, a vietii simple si a obiceiurilor simple. Si frumusete si pe taramul gandului, al poeziei al sentimentului si al cantecului.”
“Sfarsitul primului razboi mondial aduce pentru Romania o largire teritorila exceptionala care, o particularitate interesanta, nu este consecinta directa a unei cuceriri militare sau a unei campanii victorioase, ci decurge aproape natural din vointa de emancipare si de unificare a populatiei de origine latina ce traia in afara frontierelor Vechiului Regat.”
Missy Regina Romaniei Guy Gauthier
“Maria nu doreste inca, dar momentul se apropie – nu va intarzia mult – sa faca din aceasta tarisoara de la marginea Europei, numita Romania,un edificiu urias care va fi botezat “ Romania Mare “.Cand va incepe sa se gandeasca la acest proiect si instinctul ii va spune ca proiectul este bun, atunci se va lupta si ,asemenea lui Albert si Eduard, va invinge.”
Missy Regina Romaniei de Guy Gauthier (n.n. Printul consort Albert de Saxa-Coburg al Reginei Victoria si fiul lor Eduard al VII-lea )
„Romania s-a imbogatit cu patru noi regiuni : Transilvania, Bucovina, Banatul si Basarabia. Regina Maria a avut contributia sa in aceasta victorie. O contributie glorioasa,care merita recunostinta natiunii romane reunificate.”
…”Romania a intrat deja in posesia teritoriilor pe care le revindica in 1916. Aceasta situatie putin stranie nu-i place presedintelui aerican Wilson, care, cu toate ca tara sa a luptat doar din Martie 1917, doreste sa se impuna ca sef al Conferintei sau, in ori ce caz, ca inspirator al ei. Si Dumnezeu stie daca presedintele Wilson este un om inspirat !
Clemenceau conteaza mult pe sustinerea Statelor Unite pentru a obtine maximum de avantaje si de garantii pentru Franta fata de Germania invinsa. De aceia ce-l supara pe Wilson il enerveaza pe Clemenceau, si Romania este una dintre aceste suparari !……Fara indoiala ca juristii au demonstrat ca tratatul de la Bucuresti, nefiind semnat de rege, nu are nici o valoare conform dreptului international, dar Clemenceau, spre deosebire de un mare numar de responsabili al celei de-a III-a Republici nu este om al legii. Este medic……..Bineinteles ca bunul simt si legea vor castiga in final, si romanii isi vor avea locul lor la conferinta de pace, dar Clemenceau isi va pastra reticentele, si Bratianu va strica lucrurile. ……In loc sa ceara garantii pur si simplu pentru unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei, dovedind Aliatilor, si mai ales lui Wilson, ca actiunile au fost facute democratic, a mentinut lucrurile in tensiune cerand mereu mai mult, mai ales in problema Banatului. ……Bratianu se infurie si striga cu putere ca Wilson este un impostor care doreste sa faca presiuni asupra Romaniei pentru a obtine controlul petrolului romanesc prin Standard Oil al lui John Rockefeller ! Ceva adevar este, si santajul a existat. Totusi sunt lucruripe care nu le spui prea deschis, si cand Bratianu incepe sa strige, Clemenceau urla ! Normal ca in aceste conditii lucrurile merg din rau in mai rau…………..
Bratianu , pe buna dreptate, nu avea incredere in americani, ale caror intentii econoice, vor fi descoperite ulterior de catre cei de la Quai d’Orsay. Acestia vor vorbi confidential despre “ preocuparile pe care le-au avut americanii in ceea ce priveste petrolul romanesc si care erau singurul motiv pentru presiunile guvernului federal asupra guvernului roman. Dar Bratianu a gresit mult cand nu i-a menajat pe francezi, carora, la urma urmelor, Romania le datora locul la Conferinta de pace. In primavara anului 1919 criza este atat de acuta intre el si Clemenceau, incat se pare ca Romania va deveni oaia neagra a aliatilor si va pierde beneficiile achizitiilor sale. Pentru a evita aceasta catastrofa toti prietenii Romaniei se mobilizeaza…………Trebuie, ar trebui…sa vedm, ceva nou, cum sa spunem ? Un fel de joker. Da! Un joker.
Un joker ? Ce joker? La cine va grandit ? A…nu ! Ba da, bineinteles ! Ea !”……..
“ Si astazi este greu sa spunem cu precizie cine a avut initiativa de a-i sugera Reginei Maria aceasta calatorie la Paris….Oricum ar fi, Maria a considerat proiectul excelent, in masura in care era continuarea logica a actiunilor incepute in octombrie 1914. Dupa ce a aparat neincetat cauza Aliatilor in timpul unui razboi si al unei ocupatii cumplite, i se parea absolut normal sa continue lupta in momentul in care Conferinta trebuia sa dezbata noile frontiere ale Romaniei.”
Missy Regina Romaniei de Guy Gauthier
“ De indata ce Palatul Regal din Bucuresti a anuntat stirea, la Paris presa se agita si mediatizeaza la maximum personal Reginei. Republica se pregateste s-o primeasca pe aceasta adevarata Ioana d’Arc romana. Articolele, reportajele, fotografiile exalta rolul Mariei in timpul razboiului, curajul, loialitatea, spiritul sau de rezistenta. Laudele sunt directe, in ciuda unor cuvinte ale Reginei care au facut Parisul sa zambeasca : “ Nu doresc sa fiu expusa la muzeul militar”.
“ In ceea ce o priveste, ea se considera angajata intr-o misiune, iar misiunea ei este de a impaca lucrurile intre Aliati si Romania pentru ca tara sa sa nu sufere de pe urma conflictelor dintre Bratianu, Clemenceau si Wilson,”
Missy Regina Romaniei, GUY GAUTHIER
“ Generalul Mordacq o va primi mai intai pe ilustra vizitatoare a sefului sau. Directorul de cabinet, oricat de general si de director de cabinet, are un soc. N-a vazut-o niciodata pe Maria. Acum o vede. Nu-si mai revine. Iata ce povesteste : “ Avea o alura deosebita, o adevarata alura de regina : inalta, frumoasa, foarte bine facuta si cu acel nu stiu ce care caracterizeaza o adevarata doamna si se impune intodeauna. La acestea se adauga o mare simplitate, calm si o bunatate extrema cu tot anturajul sau.”
Nepoata a reginei Victoria, dupa tata, si a tarului Alexandru al II-lea, dupa mama regina Maria a Romaniei - Missy pentru intimi - ramane una dintre figurile seducatoare ale secolului XX. Considerata cea mai frumoasa regina a Europei acelor vremuri, inteligenta, distinsa, plina de abnegatie si eroism in anii primului razboi mondial, fire optimista si comunicativa, Missy i-a impresionat pe Carol I al Romaniei, imparatul german Wilhelm al II-lea, Eduard al VII-lea al Angliei, Clemenceau, Poincare sau Churchill, ba chiar si pe Hitler.
Guy Gauthier, magistrat si istoric francez specializat in istoria Romaniei, face portretul unei personalitati care s-a ilustrat in politica, literatura si arte, dar si in razboi.
“Uitati, Doamna, ca tara dumneavoastra, semnand o pace separata, a pierdut dreptul de a cere respectarea angajamentelor teritoriale luate in favoarea sa de Aliati in august 1916
– Domnule prim-ministru, stiti prea bine ca Romania a fost obligata sa semneze pacea din cauza dezertarii Rusiei si a izolarii in care se gasea la sfarsitul anului 1917
– Ah, Doamna ! Nu asta ! Nu dumneavoastra ! Stiu ca v-ati opus personal pacii separate, nu veniti sa-mi spuneti ca v-am parasit !
Spiritele incingandu-se, Regina se ridica, pretinzand ca pleaca. Clemenceau o retine. S-a calmat.
Spune : “Ramaneti Doamna, mai am mult timp pentru dumneavoastra”. Regina se aseaja din nou, Conversatia continua :
– Vorbiti-mi despre revendicarile tarii dumneavoastra.
– Transilvania pana la Tisa si tot Banatul.
– Dar, Doamna, cereti partea leului !
– De aceea, domnule prim-ministru, Leoaica se
adreseaza varului ei Tigrul.” (n.n primului ministru francez Clemenceau i se spunea Tigrul)
“ O regina ca a voastra trebuie primita numai cu toate onorurile militare, comandate de maresalul Foch in persoana.”
(Georges Clemenceau, premierul Frantei catre Antonescu, ministrul Romaniei la Paris)
“ Visita Reginei l-a bine dispus evident pe prim-ministru”
( Presedintele Frantei Poincare catre Bratianu)
“ ca suverana, folosise bine aceste cateva saptamani si ca tara sa poate, pe buna dreptate sa-i fie recunoscatoare pentru ceea ce realizase in timpul acestei calatorii.”
(Generalul Mordacq, dupa ce marturisise ca seful sau : “ a fost cucerit de Regina”)
18 iulie: Moartea Reginei Maria a României (VII)
„A plecat dintre noi un suflet mare, o voinţă de oţel şi o inimă caldă. A simţit, a luptat şi a suferit cu noi şi pentru noi. Nici un dor al nostru nu i-a fost străin, nicio durere a noastră n-a rămas neştiută de dânsa. A dat sfatul cel bun şi mângâierea cea mai duioasă. Am fi cel din urmă dintre neamurile lumii dacă am uita-o”.
(Nicolae Iorga)
Dupa cele citite propunem atentiei cateva paragrafe din alt punct de vedere
„Istoria Monarhiei din România, Manual pentru elevii din învățământul liceal.” Editura NOMINA, Pitești 2017, autori Nicolae Diță, Doru Dumitrescu și Mihai Manea astfel:
La pagina 123, Studiu de caz Principesa Ileana; citez:
„Copilul preferat al Reginei Maria,principesa Ileana, denumită deseori Domnița Ileana, s-a născut la 5 ianuarie 1900. Potrivit unor zvonuri, era fiica prințului Știrbei, pentru multă vreme administrator al Domeniilor Regale. A rămas în multe dintre mărturiile contemporanilor prin relația specială, cu mama sa, Regina Maria.”
La pagina 126, Studiu de caz Principele Mircea; citez :
„Principele Mircea a fost al treilea băiat al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria. Unii contemporani au susținut că era, de fapt, fiul prințului Barbu Știrbey, cu care semăna la ochi foarte bine. A fost dorit imens de Regina Maria, care l-a iubit nespus și care îl considera „speranța mea”. Și sora sa mai mare, Ileana, de care era nedespărțit îl numea „marea dragoste a inimii mele”.S-a născut, după o sarcină grea a mamei sale, în anul 1913, când a avut loc al doilea război balcanic.”
